Numele complet al releului este releul cu armătură electromagnetică, care este diferit de releul cu stare solidă. Numele complet nu este folosit în mod obișnuit și este de obicei reprezentat prin abrevieri. Unii oameni se referă la relee și ca relee de motor, dar atunci când numele releului este de obicei menționat, oamenii știu că nu sunt relee cu stare solidă.
Funcția releului este de a permite unui anumit semnal sau impuls să deschidă sau să întrerupă un alt curent.
Releul conține o bobină, un set de armătură și cel puțin o pereche de contacte. Curentul va curge prin bobină. Bobina este ca un electromagnet și generează un câmp magnetic. Câmpul magnetic împinge astfel armătura. Forma armăturii este similară cu cea a unui suport rotativ și va elibera (sau atrage). Închidere) Două contacte. Pentru o identificare ușoară, armătura este de obicei vopsită în verde, bobina și contactul sunt roșii, respectiv portocalii. Cele două zone albastre sunt izolate, cea din stânga este folosită pentru susținerea contactului, iar cea din dreapta este pe armătură din cauza bobinei. Când câmpul magnetic se schimbă și se mișcă, contactele vor fi trase și închise, iar linia dintre contacte și bobină este ignorată pentru simplitate.
Există două forme de bază de relee: cu blocare (blocare) și fără blocare (neblocare). Releele fără blocare sunt numite și relee stabile cu o singură parte. Această formă este cea mai comună. Este ca un comutator temporar (sau buton). Când alimentarea releului este întreruptă, conectorul va reveni la starea implicită inițială. Acest lucru este foarte important în unele aplicații. De îndată ce sursa de alimentare dispare, releul va reveni la starea inițială. Dimpotrivă, releele de blocare nu au o stare prestabilită și aproape toate au contacte cu tăiere dublă, deci nu este nevoie să folosiți electricitate.
În cazul unui releu de blocare cu o singură bobină, polaritatea tensiunii aplicate va determina ce pereche de contacte se va închide; iar într-un releu de blocare cu două bobine, a doua bobină va muta armătura între cele două stări.